Luptător în atac

Pe nava veacului, rapida, Nu poti fi simplul pasager Ce vrea-n cabina sa se-nchida, Plangandu-se de "mal de mer". E-n van cultura si gandirea De n-ai stiut sa le-mpreuni Cu-avantul si insufletirea Dezlantuitelor furtuni.

Luptător în atac

Ma-nchin adesea la izvoare. Când sorb din unde însetat, Închin poeme şi pahare Şi tot ce poate fi-nchinat. Dar boierimii niciodată Eu inima nu mi-o închin, Nici strofa, cupa cizelată, Cu asprul poeziei vin. În limpezi spaţii siderale Poate mi-ar fi comod sa stau, Nepasator ca-n glii natale Atatea lupte mari se dau. Insa vapaia […]

Mihai Eminescu – Diana

S-a desprimăvărat pădurea, E-o nouă viaţă-n orice zvon, Şi numai tu gândeşti aiurea, Ca tânărul Endymion.

Mihai Eminescu – Diana

Ce cauţi unde bate luna Pe-un alb izvor tremurător Şi unde păsările-ntruna Se-ntrec cu glas ciripitor? N-auzi cum frunzele-n poiană Şoptesc cu zgomotul de guri Ce se sărută, se hârjoană În umbr-adâncă de păduri? În cea oglindă mişcătoare Vrei să priveşti un straniu joc. O apă vecinic călătoare Sub ochiul tău rămas pe loc? S-a […]

Telescopul de Alex Ştefănescu

I-am făcut semne disperate, am agitat și-o batistă, L-am amenințat că n-o să mai cred că există,

Telescopul de Alex Ştefănescu

Mi-am instalat un telescop german pe terasă (Singurul loc metafizic din casă) Și noaptea mă uit la craterele de pe Lună Și la sateliții lui Jupiter, cum se despart și se-adună. Număr cu nesaț stelele din imensul nimic, Universul fără margini e în degetul meu mic. Aseară, rotind lent telescopul, am prins în obiectiv Un […]

Floare Albastră

Şi te-ai dus, dulce minune,/ Ş-a murit iubirea noastră./ Floare-albastră! Floare-albastră!/ Totuşi este trist în lume!

Floare Albastră

Un bărbat cu pălărie, grav şi gânditor, şi un drac de fată, care se cam plictiseşte cu el şi vrea să-l atragă în jocul dragostei – aceasta este situaţia de un fin umor descrisă în Floare albastră. Nu este singura dată când Eminescu se ironizează pe sine pentru preocupările sale înalte şi abstragerea din realitate. […]

Fata – poezie de Ilorian Păunoiu

Tu pleci desculta spre fantanile reci. Eu raman in brate cu un cantec!

Erai frumoasa ca luna lui mai Cand eu ti-am scris povestea intr-un plic Si am trimis-o direct in rai Sa te citeasca ingerii la un ceai. Doar cateva randuri scrise magistral Vor ramane din trecatoarea-ti frumusete, Un cor madrigal Si o usoara tristete. Tu pleci desculta spre fantanile reci. Eu raman in brate cu un […]

Acolo, aici – poezie de Ilorian Păunoiu

Oriunde-ai fi, trăiește clipa, Dar nu-i uita pe cei de-aici! Și nu-i lăsa să-ți frângă-aripa Pe cei mărunți, meschini și mici!

Acolo, aici – poezie de Ilorian Păunoiu

Acolo marea-i mai albastră, Ocean de vise și tăceri Aici întunecarea dulce Iți dă altfel de mângâieri! Acolo palmierii cântă Aici poeții-s cântăreți Acolo stelele cuvântă Aici mai albe dimineți! Acolo visul se destramă Iluzia-i pe primul loc, Aici ai șansa regăsirii Și nu alergi după noroc! Bine-i aici, bine-i acolo Depinzi de tine, tu […]

Bucurați-vă – poezie de Ilorian Păunoiu

Bucurați-va ca sunteți și ca vine-o dimineața; bucurați-vă de zâmbet, bucurați-va de viața!

Bucurați-vă – poezie de Ilorian Păunoiu

Bucurați-vă Bucurați-va de păsări care cântă-n zori de zi; bucuraţi-vă de rouă și de jocul de copii! Bucurați-vă de alge, bucurați-vă de nori; bucurați-vă de pace, și de șiruri de cocori! Bucurați-va de vise, bucurați-va de stele, de cireșe,de caise şi de versurile mele! Bucurați-va cu teii și cu floarea de salcâm bucurați-va cu mieii […]

Rugați-vă, prieteni – poezie de Ilorian Păunoiu

Putina e iubire pe pamant, Repede-i clipa cea mult iubitoare, Credinta nici cat bobul de mustar, Sa ne rugam s-avem cu toti iertare!

Rugați-vă, prieteni – poezie de Ilorian Păunoiu

Rugati-va, prieteni Poate ca Domnul s-o-ndura de mine, Poate ca Domnul s-o-ndura de noi, In Ghetsimani sa nu ne ia somnul, Cocosul sa nu cante de trei ori! Putina e iubire pe pamant, Repede-i clipa cea mult iubitoare, Credinta nici cat bobul de mustar, Sa ne rugam s-avem cu toti iertare! Sa nu uitati c-am […]

A fi – poezie de Ilorian Păunoiu

A fi nu este o poveste Și nu e loc de afișat A fi înseamnă an-lumină Într-un cuvânt neterminat!

A fi nu este o poveste Și nu e loc de afișat A fi înseamnă an-lumină Într-un cuvânt neterminat! A fi e flutur de o iarbă Un fulg din plopul vânturat, Când lacrima prelinsă parcă E sărutată de-un oftat! A fi sunt eu și poti fi tu Când ai doar gânduri diafane; Particula de la […]

Doina, varianta autentică

De-i suna de două ori Vin şi codri-n ajutor; De-i suna a treia oară Toţi duşmanii or să piară

Doina, varianta autentică

de Mihai Eminescu De la Nistru pân’ la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate Din Hotin şi pân’ la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Calea noastră ne-o aţin Şi Muscalii şi Calmucii Şi nici Nistrul nu-i înneacă Săraca ţară, săracă! Din Boian la Cornu Luncii […]

Doamne, ai milă de neam – poezie de Ilorian Păunoiu

Invie Tu cu noi Iisuse Ca esti iubit si de români Și ne ridica din cenuse In țara noastra demni stapâni!

Doamne, ai milă de neam – poezie de Ilorian Păunoiu

Ilorian Paunoiu March 19 2016 at 4:47am Doamne, ai milă de neam Trezește-i, Doamne, pe români, Dă-le profeți și înțelepți Că nu mai știu cărarea dreaptă; Și de la cine să aștepți? Dac-am făcut vreodata bine, Rodește Tu acea mlădiță, Că stăm în greaua neputință Și nu e fruct în verde viță! Speranța fă-o să […]

Auzi-ne, Doamne – poezie de Ilorian Păunoiu

Ilorian Paunoiu Bucuriile suferintei

Auzi-ne, Doamne În lume sunt multe dureri neînțelese Și boli, suferința cu totul amară Dar cea mai perversă din toate E distrofia musculară! De unde, și cum și de ce Ai lăsat-o în lumea barbară Cine-a creat-o, și pentru care cuvânt Nu vindeci distrofia musculară? Știi, Doamne, că mult te iubim, Și suportăm această cruntă […]