Noi și Bizanțul

Popoarele ortodoxe rămân principial și referențial atașate cadrului mental bizantin: melos și icoană, mistică și doxologie, spiritualitate și teologie dogmatică, toate ne vin de la această matrice dispărută, pe care o întreținem mai mult sau mai puțin fidel, printr-un soi de inerție uneori creatoare, alteori sterilă.

Noi și Bizanțul

După ce Nicolae Iorga a lansat sintagma „Bizanț după Bizanț”, am căzut cu toții sub seducția acestei ipotetice renașteri. Dar care este adevărata hartă a relației noastre cu Imperiul bizantin? În primul rând, merită să ne întrebăm: cine are acces științific, documentat, pertinent la structurile imaginare, istoria politică și civilizația bizantină? Studenții și profesorii de […]

Patriarhul Daniel a oferit distincții unor personalități și jurnaliști români care au promovat Anul comemorativ 2017

‘Avem această conștiință că Hristos Domnul Cel înălțat la Cer este prezent în istorie și lucrează când dorește, cum dorește și prin oamenii pe care îi alege. De aceea, fericiți sunt cei care sunt chemați ca Sfântul Pavel și Sfântul Constantin cel Mare să ajute Biserica Sa. Este o mare binecuvântare când suntem chemați de Hristos să lucrăm pentru mântuirea oamenilor. Dacă nu înțelegem chemarea la început, o vom înțelege pe măsură ce o împlinim sau răspundem chemării prin cuvântul bun și prin fapta ziditoare de suflet’, a spus Preafericirea Sa.

Patriarhul Daniel a oferit distincții unor personalități și jurnaliști români care au promovat Anul comemorativ 2017

Mai multe personalități și jurnaliști români au primit miercuri din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Diploma și medalia Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Distincția a fost acordată pentru contribuții remarcabile în promovarea Anului comemorativ 2017 în Patriarhia Română. Adresându-se celor prezenți după premierea din Sala Europa Christiana a Palatului […]

Autoportret de conservator

Autoportret de conservator

Mă situează diverși printre conservatorii creștini. Deci, un soi de dreaptă dură. Dar ce-mi lipsește pentru a fi un om al epocii mele? De ce ar fi convingerile mele ”anacronice”? 1. Cred în Dumnezeu și în sinteza de la Niceea și Constantinopol (în care Noica vedea temelia Europei). 2. Susțin civilizația libertății responsabile, conform principiului […]

Mantra ”continuității” în politica externă a României

Începând cu 1997, când mi-am început misiunea ca ambasador al României la Vatican, până la începutul lui 2012, când am terminat mandatul ministerial, am lucrat cu primii trei președinți ai României, cu toți premierii și cu mulți dintre membrii cabinetelor succedate la Palatul Victoria. În acest mai degrabă lung interval, continuitatea liniilor majore de politică externă a fost mai puțin reflexul bunului simț intern, cât imperativul dictat de lipsa alternativei: fie ajugeam unde ne-am propus – în NATO și UE – fie eșuam într-o zonă gri, dominată de incertitudini existențiale de maximă gravitate. Din acest motiv, ”adamismul instituțional” a fost estompat prin ”porunca” occidentalizării, care s-a bucurat, formal, de consens politic intern. Și tot din acest motiv, situația de după 2004 (NATO) și 2007 (UE) s-a retensionat, sub presiunea partidelor politice de guvernământ și a unor convulsii interne care ne-au asigurat o faimă recentă nu neapărat onorabilă. La un deceniu de la integrarea în UE, faimosul consens bipartizan pe teme de politică externă rămâne o amintire pioasă. Însă el trebuie reconstruit, dintr-un motiv simplu, și anume că tot nu avem variante multiple de joc, așa că merită să mizăm pe cele existente fără să ne fragmentăm eforturile din motive ideologic-partizane.

Mantra ”continuității” în politica externă a României

Ați auzit, fără îndoială, mantra ”continuității din politica externă românească.” E un clișeu încă valabil, deși realitatea tensiunilor ideologice post-comuniste a generat permanente discontinuități. O dată, la nivel individual: de ce-ar fi fost șefii succesivi ai diplomației noastre scutiți de sindromul ”Meșterului Manole”, tradus prin veșnicul nostru ”adamism instituțional”? Fiecare nou șef de instituție are […]

Despre mentalul colectiv, anti-elitism şi imperiul Roman

Practic, cei mai mulți dintre noi urăsc ideea de proprietate privată, de bogăție și îmbogățire, preferă egalitatea și se tem de libertate, gândesc colectivist, nu individualist, și divinizează statul.

Despre mentalul colectiv, anti-elitism şi imperiul Roman

Despre mentalul colectiv Cred și eu că suntem o societate de stânga, chiar și când susținem, punctual, altceva. Formatarea mentală comunistă e mult mai durabilă și mai adâncă decât au sperat unii și alții, intelectuali cu bibliografii liberale. Practic, cei mai mulți dintre noi urăsc ideea de proprietate privată, de bogăție și îmbogățire, preferă egalitatea […]

Războiul dintre noi

Nu sînt sigur că moderații celor două tabere se vor întîlni într-un dialog care să rescrie prioritățile noastre spirituale. Trag însă nădejde că nu există în noi programul unei autodistrugeri ciclice, ci mai curînd vocația rațională de a conviețui, în așteptarea iubirii care poate surveni, dacă facem împreună experiența propriei mărginiri.

Războiul dintre noi

Multe analize deplîng criza „platformelor liberale“. Ideea ar fi că, în lumea bogată și post-industrială, oamenilor li s-a urît cu binele. Prea multă democrație distruge democrația! Și atunci, oamenii – vrăjiți de populiști rudimentari – cer prin vot apariția unor regimuri naționa­list au­toritare. Acest tipar hermeneutic pleacă de la premisa greșită că în societățile occidentale […]

Elite la răscruce

Pe scurt, veacul intelectualilor s-a încheiat, uneori sub prohodirea retorică a intelectualilor înșiși. Ei au căutat să supraviețuiască printr-o dictatură a experților, numai că nu le mai merge. Din straturile joase, devenite mijlocii, ale societății, răsună trîmbițele unei apocalipse antielitiste pe care ipocrizia empatiei de lux n-o mai poate opri.

Elite la răscruce

E ușor să ridiculizezi industria „dezvoltării personale“. Văd în ea un semn de alexandrinism, o decandență sofisticată, comparabilă cu cea din secolele III-IV d.Hr., cînd Imperiul Roman, elenizat și copleșit de culte orientale, devenise scena unui vast sincretism cultural fără busolă. În vreme ce micile (și totuși crescătoarele) comunități creștine se luptau pentru recunoaștere legală, […]

România nu îşi permite luxul neutralităţii

Spre deosebire de alte ţări est-europene, România are o relaţie specială cu Statele Unite. Statele Unite au o relaţie specială cu Marea Britanie. Pe acest considerent, se poate construi o relaţie specială între România şi Marea Britanie cea „nouă”, de după Brexit?

România nu îşi permite luxul neutralităţii

Cum a evoluat relaţia României cu Statele Unite, de la semnarea, în septembrie 2011, a Acordului privind sistemul anti-rachetă, în ce măsură ţara noastră şi-a sporit gradul de securitate, într-o perioadă în care Rusia adoptat o retorică beligerantă faţă de NATO şi a generat instabilitate în regiune prin intervenţii politico-militare care au dus la situaţii […]

Rădăcina populismului

Rădăcina populismului

Rădăcina populismului: ”să cadă capete”! De parcă niște demisii individuale (în orice domeniu, în orice caz) ar REZOLVA situația incriminată. Plutim în imaginarul justițiar al unor false soluții, în loc să umblăm la cauzele sistemice și să presăm, cât putem, civic, pentru modificările structurale de care are nevoie sistemul. Din păcate (de care mă fac […]

„Social media sînt lebede negre“ – interviu cu Teodor BACONSCHI

Păi, dacă am fi fost tot la locul faptei, acum 50 de ani, n-am fi putut discuta decît despre Facebook-ul capitaliştilor: la noi, aşa o drăcie ar fi fost deopotrivă absentă şi interzisă…

Recenta dumneavoastră carte, Facebook. Fabrica de narcisism, tratează, eseistic, tema socializării online, cu toate tarele pe care aceasta le poate avea. Foarte mulţi avem o poveste a creării contului de Facebook. Care este povestea dvs.? Cum şi de ce aţi devenit „membru“ al reţelei? Reţin doar o etapă iniţială de frondă. Mi se părea o […]

Europeni, sau mai nimic …

In ce ma priveste, pledez pentru salvarea cu orice pret rational a proiectului european, fara de care generatia mea n-ar fi cunoscut decat dictatura si oligarhia de tip rusesc.

Europeni, sau mai nimic …

Revelionul violatorilor islamisti din Koln a indispus grav Germania, unde oala xenofobiei sta sa dea in clocot. Enervarea opiniei publice a fost intetita de presa politic corecta, care credea (spera?) ca poate sa tina subiectul sub embargo, uitand pesemne ca traim in era smartphone. Curentii emotionali negativi s-au intalnit apoi cu cei generati in Suedia […]